- vânãtorésc
- adj. m., f. vânãtoreáscã; pl. m. şi f. vânãtoréşti
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
vânãtorésc
Look at other dictionaries:
vânătoresc — VÂNĂTORÉSC, EÁSCĂ, vânătoreşti, adj. Care aparţine vânătorii sau vânătorului, privitor la vânătoare sau la vânător. – Vânător + suf. esc. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VÂNĂTORÉSC adj. cinegetic. (Trofeu vânătoresc.) Trimis de… … Dicționar Român
cinegetic — CINEGÉTIC, Ă, cinegetici, ce, adj., s.f. (livr.) 1. adj. De vânătoare, privitor la vânătoare; vânătoresc. 2. s.f. Arta vânătorii. – Din fr. cynégétique. Trimis de hai, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 CINEGÉTIC adj … Dicționar Român
trofeu — TROFÉU, trofee, s.n. 1. (În antichitate) Armura unui duşman învins, aşezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; p. ext. monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se aşezau de obicei armele… … Dicționar Român
